 |
 |
||
 |
Articole despre tehnica
Aparute pe la inceputul anilor '80, abia in anii '90 au devenit accesibile, ca urmare a exploziei comerciale a echipamentelor IT si scaderii pretului perifericelor aferente. Termenul "bubble-jet" a fost inventat de firma Canon in 1977 pe baza unei descoperiri intimplatoare: un cercetator a atins din greseala o seringa umpluta cu cerneala cu un ciocan de lipit firebinte. Caldura a fortat o picatura de cerneala sa iasa din seringa. Iar acesta a fost doar inceputul
Principiul imprimarii e simplu: cerneala este aruncata (de aici si denumirea de ink-jet: in engleza: ink=cerneala) sub forma de picaturi microscopice de cate un dispozitiv de imprimare ce se afla deasupra materialului pe care se face imprimarea. Astfel, aruncind cu precizie picaturi de cerneluri de diferite culori este realizata imprimarea unei imagini. Dispozitivul de imprimare (capul) se misca de la dreapta la stinga si inapoi acoperind o banda pe toata latimea hirtiei, hirtie ce este antrenata apoi de un motor pas cu pas. Pentru cresterea vitezei capul de imprimare are de regula mai multe duze ce arunca cerneala simultan, dispuse in forma unei linii verticale, ce formeaza banda mentionata anterior. Astfel, dupa imprimarea unei benzi se trece la urmatoarea si asa mai departe, pina la acoperirea intregii suprafete de imprimat.
Imprimantele laser prezinta un numar de avantaje fata de cele inkjet. O calitate mai buna a negrului in documentele text, durata de viata si productivitate mai mari, cost mai scazut pe pagina, pot tipari pe medii cu grosimi si dimensiuni variate (plicurilor, cartilor de vizita, invitatii etc) s.a.
Crearea imaginilor cu imprimanta laser se bazeaza pe actiunea unei raze laser. Aceasta "deseneaza" imaginea transmisa de computer dar nu direct pe hartie, cum s-ar putea crede, ci pe un cilindru incarcat electrostatic. Acest mic tambur rotativ - cartusul fotoconductor organic (OPC) - este acoperit cu un strat izolator care permite mentinerea unui campului electrostatic. Initial tamburul este incarcat pe intreaga sa suprafata cu sarcina pozitiva. Ulterior, o raza laser scaneaza suprafata tamburului, distribuind selectiv puncte de camp negativ peste suprafata tamburului, ceea ce in final reprezinta imaginea finala. Suprafata de pe tambur este aceeasi cu cea de pe hartia pe care va aparea imaginea, fiecare punct de pe tambur corespunzand cu un punct de pe foaia de hartie. In prealabil hartia ce urmeaza sa fie tiparita este incarcata electrostatic cu sarcina opusa (negativa), fiind trecuta peste un fir incarcat electric.
Scrierea tamburului cu raza laser se face in linii orizontale. Dupa scrierea unei linii se roteste tamburul si se scrie urmatoarea linie. Cu cat rotatia tamburului este mai mica, cu atat rezolutia pe pagina este mai mare - pasul rotatiei pe o imprimanta laser moderna este de 1/600 dintr-un inch, ceea ce inseamna 600dpi rata rezolutiei verticale. Similar, cu cat numarul de puncte scrise in plan orizontal de raza laser este mai mare, cu atat rezolutia orizontala pe pagina este mai inalta. In timp ce tamburul se roteste pt. a antrena urmatoarea suprafata pt. tratamentul laser, suprafata deja scrisa este in contact cu tonerul. Tonerul este un praf negru foarte fin incarcat pozitiv. A fi atras de punctele incarcate negativ de pe suprafata tamburului. Astfel, dupa o rotatie completa, suprafata tamburului contine intreaga imagine neagra transmisa de computer.
Foaia de hartie intra acum in contact cu tamburul trecand prin niste role de cauciuc. Campul electrostatic al hartiei este mai puternic decat campul negativ al imaginii electrostatice de pe tambur si hartia va atrage praful de toner. La sfirsitul unei rotatii complete tonerul de pe tambur este transferat pe hartie. Suprafetele incarcate pozitiv (neatinse de raza laser) de pe tambur nu atrag toner si rezulta suprafetele albe (neimprimate) de pe hartie. Tonerul se topeste rapid si un sistem de fuzionare (role incalzite) aplica caldura si presiune pe hartia imprimata tonerul sa adere permanent. Ceara este ingredientul tonerului care face posibil procesul de lipire in timp ce rolele de fuzionare incalzesc hartia prin contact. Aceasta este cauza pentru care hartiile destinate imprimarii laser trebuie sa fie rezistente la temperatura.
Rezolutia, exprimata in dpi - dots per inch (puncte per inch), reprezinta numarul de puncte afisat pe o dimensiune data. Este o marime relativa, dependenta de dimensiunea imaginii. O imagine cu un numar total de pixeli dat, poate fi reprezentata la o dimensiune fizica mai mica, caz in care rezolutia creste. Invers, daca marimea imaginii creste, pastrind acelasi numar de pixeli rezolutia scade deoarece numarul de pixeli este distribuit pe o suprafata mai mare.
Redarea culorilor cu acuratete la imprimarea pe hartie este un subiect majore de cercetare in lume. Imprimantele pozitioneaza apropiat diferite cantitati de cernela sau toner din culorile de baza. Privite de la o anumita distanta aceastea se amesteca in ochiul observatorului formand iluzia optica a oricarei culoari (vezi imaginea din stinga, cum se formeaza culoarea violet din puncte de culoare cyan si magenta). Acest proces se numeste amestecul culorii (dithering in limba engleza). Acest efect se realizeaza atunci cind distanta de observare este suficient de mare ori punctele de culoare imprimate suficient de mici pentru a nu putea fi observate cu ochiul liber. Cum distanta de la care privim o coala de hirtie imprimata nu se schimba, directia de evolutie fireasca a imprimatelor este spre puncte imprimate (adica rezolutie mai mare).
Rezolutia este de regula exprimata in dpi = dots per inchi (puncte pe inch). Cu cit mai mare valoarea in dpi, cu atit mai mici sunt punctele de culoare si acuratetea cu care imprimata reda detaliile si culorile. O imagine tiparita la 360 dpi va avea puctele imprimate cu diameterul de 1 inch (25,4mm) / 360 = 70 microni. Asemanator, la 720 dpi diametrul este de 35 microni si respectiv 18 microni la 1440 dpi. Imaginile alaturate ne arata masura in care calitatea imprimarii este influentata de rezolutia imprimatei.
Driver-ul de imprimanta este de fapt un mic program ce realizeaza legatura dintre imprimanta si programele care o folosesc. Acest program traduce instructiunile date de programe in limbajul pe care imprimanta il intelege.
Driver-ul este furnizat de regula de catre fabricatul imprimantei si este specific atit imprimatei cit si sistemului de operare in care ruleaza imprimanta respectiva. Imprimantele se livreaza impreuna cu o serie de variante ale driver-ului pentru diverse sisteme de operare (de exemplu pentru Windows95, Windows 2000, etc) ce se afla de regula pe un CD ori dischete ce se afla in cutia cu care se livreaza imprimanta.
La instalarea imprimantei driver-ul este integrat in sistemul de operare astfel incit orice program care ruleaza in acest system sa il poata folosi. El "traduce" informatiile furnizate in comenzi specifice imprimantei (misca capul de imprimare, imprima, antreneaza hartia inainte cu 1 linie etc). De asemenea, driver-ul controleaza o serie de parametric specifici ai imprimantei cum ar fi: marimea hartiei, rezolutia imprimarii, tipul imprimarii (alb/negru sau color etc), tipul hartiei (hartie obisnuita, glossy, foto, carton etc), modul de alimentare cu hartie (manual, din tava etc).
Driver-ul poate comunica la rindul sau informatii despre starea imprimantei (oprita, pornita, blocata, fara cerneala, fara hartie, marginile de tipar etc.) programului care il apeleaza. El este folosit de program pentru creerea imaginilor de "preview" a imaginii ce urmeaza a fi tiparite. Aceasta este specifica combinatiei de driver/system de operare folosite.
Este util sa actualizezi periodic acest drive intrucit utilizatorii din lumea intreaga semnaleaza producatorului eventualele bug-uri (deficiente) iar producatorul adauga in variantele ulterioare eventualele imbunatatiri ale acestuia.
Poti accesa driver-ul din sistemul de operare Windows astfel:[start]»[settings]»[printers]»[selectati imprimanta]»[file]»[properties]
Adoptat initial de DIN (Deutsches Institut für Normung - Institutul german de standardizare) in 1922, ISO 216 stabileste dimensiunile standard internationale ale hartiei in trei categorii: A, B si C. Acest standard a fost adoptat si de catre Romania in 1949.
Standardul international ISO 216 defineste dimensiunile formatelor cunoscute sub numele de A3, A4 etc. Standardul ISO 216 se mai numeste si metric deoarece dimensiunile sunt exprimate in milimetri. De asemenea, baza acestui standard este dimenisunea A0 care are aria de 1 metru patrat. Alta caracteristica a hartiilor din seria A este raportul dintre inaltime si latime, care este de 1:1,41 (1,41 este radacina patrata a lui 2). Acest raport are un mare avantaj practic: daca impartim oricare din hartiile din seria A in 2 jumatati egale, de-a lungul unei linii mediane paralele cu latura mai lunga, jumatatile obtinute pastreaza exact acelasi raport inaltime/latime.
Astfel sunt definite si dimensiunile standard ale hartiilor din seria A: A1 este jumatatea lui A0, A2 jumatatea lui A1 s.a.m.d. Astfel, formatul cel mai cunoscut, A4 are dimensiunile de 210mm x 297mm.
Seria B este definita putin diferit: dimensiunile unui format B sunt definite de media geometrica dintre dimensiunile formatului A cu acelasi numari si cele ale formatului A urmator mai mare. De exemplu: B4 este media geometrica dintre dimensiunile formatelor A4 si A3.
Similar, seria C este definita ca media geometrica a formatelor B. Formatul C este folosit mai ales pentru plicuri.
Formatul A4 este cel mai cunoscut si utilizat in special in tarile europene. Formatul cel mai apropiat folosit in SUA se numeste Letter si are dimensiunile de 216mmx279mm
Dimensiunile tuturor formatelor definite de ISO 216 sunt afisate in tabelul alaturat:
| Seria A | Seria B | Seria C | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| A0 | 841×1189 | B0 | 1000 ×1414 | C0 | 917×1297 | ||
| A1 | 594 × 841 | B1 | 707 × 1000 | C1 | 648 ×917 | ||
| A2 | 420 × 594 | B2 | 500 × 707 | C2 | 458 ×648 | ||
| A3 | 297 × 420 | B3 | 353 × 500 | C3 | 324 ×458 | ||
| A4 | 210 × 297 | B4 | 250 × 353 | C4 | 229 ×324 | ||
| A5 | 148 × 210 | B5 | 176 × 250 | C5 | 162 ×229 | ||
| A6 | 105 × 148 | B6 | 125 × 176 | C6 | 114 ×162 | ||
| A7 | 74 × 105 | B7 | 88 × 125 | C7 | 81 ×114 | ||
| A8 | 52 × 74 | B8 | 62 × 88 | C8 | 57 ×81 | ||
| A9 | 37 × 52 | B9 | 44 × 62 | C9 | 40 ×57 | ||
| A10 | 26 × 37 | B10 | 31 × 44 | C10 | 28 ×40 | ||
| Dimensiuni in milimetri | |||||||